Tulburari de statica pelvina

Prolapsul organelor pelvine şi relaxarea planseului pelvin

Când ligamentele care sustin structurile pelvine in suspensie, încep să cedeze, rezultatul este o afecţiune cunoscută sub numele de prolaps de organe pelvine (POP). Prolapsul organelor pelvine apare odata cu coborârea (sagging / căderea) uneia sau mai multor structuri pelvine: uter / col uterin (metrocele / prolaps utero-vaginal), manşetă vaginala (prolaps vaginal manseta), perete vaginal anterior / vezica urinare (cistocel), perete vaginal posterior / rect ( rectocel), peritoneu sau a intestinului cul-de-sac(enterocele) (Compară figurile 1 şi 2).
Fig. 1 Fig 2
Sursa imagini: www.integraltheory.org

Pentru a explica acest lucru mai în detaliu, un vagin bine susţinut poate rezista la presiunea intra-abdominala/pelvina. O astfel de poziţie anatomică corectă vaginala şi performanţa ei depinde de funcţionarea în mod adecvat a fasciei endopelvice. Fascia sustine întreg etajul pelvin. Organele pelvine (vezica urinara, colului uterin, rectul si vaginul), sunt parţial încorporate în fascia endopelvica. Slabirea sau rupturile fasciei de diferite tipuri şi grade / stadii produce relaxarea planşeului pelvin. Etapele / categoriile de POP sunt determinate pe examenul fizic şi depinde de faptul dacă prolapsul este încă în interiorul vaginului sau proeminena in afara lui.

Posibili factori de risc pentru prolapsul organelor pelvine includ predispozitia genetica, numărul de sarcini la termen (în special naşterii vaginale), menopauza, inaintarea in varsta, antecedente de chirurgie pelvina, disfunctionalitati ale tesutulu conjunctiv, şi factorii asociaţi precum presiune intra-abdominala crescuta, cum ar fi obezitatea si constipatia cronica, si incordarea excesiva.

Prolapsul organelor pelvine (POP) este o afectiune comuna, mai ales in post-menopauza, iar aproape 50% din femeile care au avut cel putin o sarcina la termen pot fi identificate ca având cel puţin POP uşor efectuand un examen fizic.

POP este cea mai comuna indicatie pentru histerectomie, la femeile peste 55 de ani. Acest proces poate cauza o varietate de simptome, inclusiv plenitudine vaginala, presiune pelvina, incontinenta urinara, dificultate de golire a vezicii urinare, constipatie cronica, dificultate in evacuare materiilor fecale.

Aceste simptome pot compromite în mod semnificativ activitatile de zi cu zi. Din fericire, majoritatea femeilor cu POP nu au simptome suparatoare iar tratamentul este recomandat numai în cazul în care un pacient are simptome care afectează în mod semnificativ calitatea vieţii. Nu se poate presupune că simptome nespecifice, cum ar fi presiunea pelvina sau durerile de spate, vor fi atenuate odata cu tratamentul prolapsului.
La pacienţii simptomatici cu POP, opţiunile de tratament sunt după cum urmează: observaţie, reabilitarea musculaturii pelvine (exercitii Kegel), introducerea vaginală a unui pesar, sau reconstructia chirurgicala.

In alegerea celui mai bun tratament sunt implicati mai multi factori. Aceşti factori decisivi includ simptomatologia pacientei, dorinta ei de a efectua tratamentul, tipul şi gradul de prolaps, dorinta ei de contact sexual vaginal, şi daca starea generala de sanatate permite o asemenea interventie chirurgicala.

Un pesar este un inel, “gogoasa”, sau un dispozitiv de forma cubica făcut din plastic sau cauciuc care se montează şi se inserează pe cale vaginala în ambulator.

Ratele de succes variaza intre 50 – 73%. Acestea pot fi montate la femei cu prolaps, indiferent de stadiul prolapsului, şi sunt folosite de 75% dintre uroginecologi ca prima linie de tratament pentru prolaps.

Aceasta previne prolabarea de organe pelvine prin vagin si permite mictiuni spontane şi naturale. Dispozitivele Pesar trebuie să fie îndepărtate şi curăţate periodic (la fiecare 3 luni), de către medicul ginecolog. Contactul sexual vaginal, nu este posibil, în timp ce dispozitivul Pesar este in interiorul vaginului. Dipozitivul Pesar este o solutie foarte buna pentru pacientele care nu mai sunt au contact sexual vaginal sau care nu pot efectua interventii chirurgicale din cauza altor afecţiuni medicale.

O alta optiune la aceasta patologie este o procedura chirurgicala numita colpectomie / Colpocliesis. Aceasta este o interventie chirurgicala pe cale vaginala (cu sau fără histerectomie vaginala), care elimină în mod eficient prolapsul şi are ca rezultat un vagin scurtat şi îngustat. Aceasta se poate face sub anestezie generală sau regională (spinală sau epidurală) anestezie. De obicei, pacienţii stau peste noapte în spital şi necesită între patru şi şase săptămâni de recuperare.

Există mai multe proceduri chirurgicale disponibile pentru pacientii care au dorinţa de a păstra canalul vaginal şi opţiunea actului sexual vaginal viitor. Abordarea chirurgicala depinde de simptomele pacientului, tipul de prolaps, istoria pacientului, de interventii chirurgicale anterioare abdominale, precum şi nivelul de calificare ale medicului chirurg.

Repararea pe cale laparoscopica a prolapsului organelor pelvine (laparoscopic sacrocolpopexy) este cea mai eficienta metoda, este o soluţie permanentă, minim-invaziva chirurgicala.

Aceasta presupune suspendarea vaginului la sacru cu ajutorul unor mese din polipropilenă. Aceasta procedura se realizeaza prin doar trei incizii mici, si care necesită doar o recuperare de 2 săptămâni la domiciliu.

Sacrocolpopexy abdominala (non-laparoscopică), a fost “standardul de aur” şi solutia cea mai eficientă chirurgicala a prolapsului pelvien pentru mai mult de 50 de ani. Este nevoie de o incizie abdominala de cativa cm , perioada de spitalizare de 2-3 zile şi 6 săptămâni de recuperare la domiciliu. La Spitalul Premiere, vom efectua această procedură laparoscopic. Avantajele unei proceduri laparoscopice sunt multiple. Pacienţii de obicei, merg acasa in aceeasi zi, timpul de recuperare este mai rapid, durerea postoperatorie mult redusa, iar rezultatul cosmetic este mai bună.
Uneori aceasta procedură este combinata cu alte proceduri vaginale, cum ar fi reparatii anteriore / cistocel, posterioare / rectocel, şi / sau paravaginale.
Repararea laparoscopica a prolapsului pelvin este soluţia minim invaziva.

Aflaţi mai multe despre Repararea laparoscopica a prolapsului pelvin.